Un suflet gol, de tine plin...

M-a apucat o melancolie cumplita ascultand Tell me everything si In urma ta, o melancolie inexplicabil de patrunzatoare...


Momentan sunt o leguma.Daca imi tai o mana cred ca nu as simti, sa nu mai zic de observat...


Daca ar interesa pe cineva, ma simt mult mai bine ;;) Am observat ca persoanele care stiu de blogul asta, nu il prea citesc si asta e foarte bine :> cred ca daca mi-as pune o poza cu **** mea cred ca  nu ar vedea-o nimeni.


Astazi a venit in vizita niste prieteni de la Constanta, vizita ocazionata de Targul Regional Viitor-National al Firmelor de Exercitiu de la Colegiul Economic "Mihail Kogalniceanu" Focsani (este mai amzant spus decat citit :)) ), si, nici bine veniti, m-au asaltat cu replica : "Tu esti vestitul Claudiu?:O" si ziua a continuat cu descrieri amanuntite si pozitive la propria-mi adresa :"> din partea profei lor(nu ma laud, asa s-a intamplat;Bobo poveste de muscle car :)) )


Titlul spune "Un suflet gol, de tine plin..." se refera implicit la ea. Cum sa te mai chinui sa faci ceva cand stii ca rezultatul, fie pozitiv, fie negativ, nu il poti impartasi cu acea persoana care se bucura alaturi de tine, chiar daca nu ii pasa sau are altceva mai bun de facut...


De ce zilele mele se termina cu un oftat crunt si lung? pentru ca nu mai poti vorbi la telefon sa-i spui ca te plictisesti si sa vorbiti chestii fara rost juma de ceas si la final sa spui : "Vorbim.Te iubesc."


Inainte cand vroiam sa ma pun sa fac ceva serios, vorbeam sau ma certam cu ea si imediat imi venea cheful de munca, acum nu mai are rost...


De ce nu pot sa am si eu o relatie cu o fata, o relatie normala cu poze pe fb si saruturi in fata lumii? De ce nu m-am putut atasa de nimeni de atunci? De ce in fiecare fata trebuie s-o caut si sa n-o gasesc?...


De ce atunci cand suna telefonul si vezi ca suna ea astepti sa te incurajeze si sa iti zica ceva de bine, stii tu, ca inainte, dar conversatia e umpluta cu lucruri fara rost care inainte pareau comice, dar acum sunt lucruri care iti scad moralul si speri ca un cuvant sa vina ca o fascicul de lumina intr-un suflet intunecat de regret si griji mult prea multe...


de ce?...


[Legatura dintre titlu si antet, daca nu se observa, este incapacitatea de impartasire a unui lucru bun cu persoana iubita :) ]